Dicționar de termeni din construcții – Litera B

Dicționar de termeni din construcții – Litera B

Mai jos este un dicționar detaliat al termenilor din domeniul construcțiilor care încep cu litera B, incluzând cât mai mulți termeni posibili, fiecare explicat în detaliu pentru a oferi o înțelegere clară și completă. Termenii sunt ordonați alfabetic și descriu atât concepte tehnice, cât și elemente practice utilizate în construcții civile, industriale sau de infrastructură.

Bacă

Definiție: Recipient sau vas metalic utilizat pe șantiere pentru transportul sau amestecarea materialelor de construcție, cum ar fi mortarul, betonul sau nisipul.

Explicație: Baca este de obicei confecționată din tablă zincată sau oțel și are o formă cilindrică sau conică, cu toarte pentru manevrare. Este folosită în special în construcțiile tradiționale sau pe șantiere mici, unde utilajele moderne nu sunt disponibile. Capacitatea variază între 20 și 100 de litri, în funcție de scop.

Badijonare

Definiție: Procesul de aplicare a unui strat subțire de var sau vopsea pe suprafețe interioare sau exterioare pentru finisare sau protecție.

Explicație: Badijonarea este o tehnică tradițională utilizată pentru a da un aspect estetic pereților sau pentru a-i proteja de umiditate și mucegai. Se realizează cu o pensulă sau bidinea, folosind amestecuri pe bază de var stins, clei sau pigmenți naturali. În prezent, este mai puțin folosită datorită apariției vopselelor moderne lavabile.

Baghetă

Definiție: Element decorativ sau funcțional, de obicei sub forma unei tije subțiri din lemn, metal sau plastic, utilizat pentru finisaje sau mascarea rosturilor.

Explicație: În construcții, baghetele sunt folosite pentru a acoperi îmbinările dintre suprafețe (ex. între perete și tavan sau între plăci de parchet). De exemplu, baghetele de colț protejează muchiile pereților, iar cele decorative (cum sunt plintele) adaugă un aspect estetic. Pot fi simple sau profilate, în funcție de design.

Balansier

Definiție: Dispozitiv sau componentă mecanică utilizată pentru echilibrarea sau stabilizarea unei structuri sau a unui utilaj.

Explicație: În construcții, un balansier poate fi o contragreutate folosită în macarale pentru a preveni răsturnarea sau o componentă a unei platforme suspendate (ex. schele mobile). Termenul este mai frecvent în contextul utilajelor grele, unde echilibrul este esențial pentru siguranță.

Balast

Definiție: Material granular, cum ar fi pietrișul sau piatra spartă, utilizat ca strat de fundație sau pentru stabilizarea structurilor.

Explicație: Balastul este esențial în construcția drumurilor, căilor ferate și fundațiilor clădirilor. În cazul căilor ferate, balastul susține traversele și absoarbe vibrațiile trenurilor. Granulația variază (ex. 16-63 mm pentru căi ferate), iar calitatea depinde de duritatea și uniformitatea pietrei. În construcții civile, balastul se compactează pentru a crea o bază solidă sub fundații.

Balastieră

Definiție: Loc sau carieră unde se extrage balastul (nisip, pietriș sau piatră spartă) pentru construcții.

Explicație: Balastierele sunt exploatate în apropierea râurilor, lacurilor sau carierelor de piatră, deoarece materialele granulare se formează natural în aceste zone. Procesul implică excavarea, sortarea și spălarea materialului pentru a elimina impuritățile. Balastierele sunt o sursă primară de agregate pentru betoane, drumuri și alte structuri.

Balot

Definiție: Unitate de material de construcție sau izolație (ex. paie, lână, vată minerală) ambalată compact sub formă de pachet paralelipipedic.

Explicație: În construcțiile ecologice, baloții de paie sunt folosiți ca material de umplutură pentru pereți, oferind izolație termică excelentă. Baloții sunt legați cu sfoară sau plasă pentru a menține forma și sunt integrați în structuri din lemn sau acoperiți cu tencuială de lut. Termenul se aplică și altor materiale, cum ar fi baloții de vată minerală pentru izolație.

Balustradă

Definiție: Structură de protecție amplasată de-a lungul scărilor, balcoanelor sau teraselor pentru a preveni căderile.

Explicație: Balustradele pot fi realizate din lemn, metal, sticlă sau beton și au atât un rol funcțional, cât și estetic. Înălțimea minimă este reglementată de normative (ex. 90 cm pentru balcoane în UE), iar designul trebuie să asigure rezistență la forțe laterale. Balustradele includ stâlpi verticali (baluștri), o mână curentă și, uneori, panouri de umplutură.

Bandă de etanșare

Definiție: Material flexibil utilizat pentru a preveni pătrunderea apei, aerului sau prafului în rosturi sau îmbinări.

Explicație: Benzile de etanșare sunt fabricate din cauciuc, spumă poliuretanică sau silicon și se aplică în jurul ferestrelor, ușilor sau în rosturile dintre elementele de construcție. În construcțiile moderne, benzile autoadezive sunt populare datorită ușurinței de aplicare. Ele contribuie la eficiența energetică a clădirilor prin reducerea pierderilor de căldură.

Bară

Definiție: Element lung și subțire din oțel, lemn sau alt material, utilizat ca armătură sau componentă structurală.

Explicație: În construcții, cel mai cunoscut tip este bara de fier beton, folosită pentru armarea betonului. Barele pot fi netede sau cu nervuri (pentru aderență sporită) și au diametre variate (ex. 6-32 mm). Alte tipuri includ barele de oțel pentru structuri metalice sau barele de lemn pentru cofraje și schele.

Barieră de vapori

Definiție: Strat de material impermeabil care împiedică trecerea vaporilor de apă prin pereți, tavane sau pardoseli.

Explicație: Barierele de vapori (ex. folii de polietilenă sau membrane bituminoase) sunt esențiale în construcțiile moderne pentru a preveni condensul și mucegaiul în zonele cu umiditate ridicată, cum ar fi băile sau mansardele. Amplasarea lor depinde de climat: în climatele reci, se plasează pe partea interioară a izolației, iar în cele calde, pe cea exterioară.

Beton

Definiție: Material compozit format din ciment, agregate (nisip, pietriș), apă și, uneori, aditivi, utilizat pe scară largă în construcții.

Explicație: Betonul este versatil datorită rezistenței sale la compresiune și capacității de a fi turnat în forme variate. Clasele de beton (ex. C20/25) indică rezistența la compresiune (în MPa) și sunt alese în funcție de scop (ex. fundații, stâlpi, plăci). Betonul armat, care include fier beton, este folosit pentru a rezista și la tracțiune.

Beton armat

Definiție: Beton în care sunt introduse armături din oțel (ex. bare de fier beton) pentru a crește rezistența la tracțiune.

Explicație: Combinația dintre beton (rezistent la compresiune) și oțel (rezistent la întindere) creează un material compozit ideal pentru structuri precum clădiri, poduri și tuneluri. Armăturile sunt plasate în zonele supuse întinderii, conform calculelor structurale. Betonul armat este durabil, dar necesită protecție împotriva coroziunii oțelului.

Betonieră

Definiție: Utilaj folosit pentru amestecarea componentelor betonului (ciment, agregate, apă) până la obținerea unui amestec omogen.

Explicație: Betonierele variază de la modele mici, portabile (pentru șantiere mici), la modele mari, montate pe camioane (pentru proiecte industriale). Funcționează prin rotirea unui tambur în care materialele sunt combinate. Calitatea betonului depinde de proporțiile exacte și de timpul de amestecare.

Bloc de beton

Definiție: Element prefabricat din beton, folosit pentru zidărie sau structuri de susținere.

Explicație: Blocurile de beton sunt disponibile în variante pline sau goale (ex. BCA – beton celular autoclavizat) și sunt utilizate pentru pereți, fundații sau garduri. Avantajele includ rezistența, izolarea termică (în cazul BCA) și rapiditatea montajului. Dimensiunile standard variază (ex. 20x20x40 cm pentru blocuri goale).

Bolt

Definiție: Element de fixare metalic, format dintr-o tijă filetantă și un cap, utilizat pentru îmbinarea componentelor structurale.

Explicație: În construcții, bolțurile sunt folosite în structuri metalice, poduri sau fundații pentru a asigura conexiuni rezistente. Bolțurile de ancorare fixează elementele în beton, iar cele de înaltă rezistență (ex. grad 8.8) sunt esențiale în construcțiile supuse la forțe mari. Se folosesc cu piulițe și șaibe.

Bordură

Definiție: Element prefabricat din beton, piatră sau alt material, folosit pentru delimitarea trotuarelor, drumurilor sau grădinilor.

Explicație: Bordurile au rol funcțional (ghidarea apelor pluviale, separarea suprafețelor) și estetic. Sunt disponibile în dimensiuni standard (ex. 15x30x100 cm) și pot fi montate manual sau mecanizat. Bordurile de beton sunt populare datorită durabilității și costului accesibil.

Buiandrug

Definiție: Element structural orizontal plasat deasupra golurilor (uși, ferestre) pentru a prelua și distribui încărcările.

Explicație: Buiandrugii sunt de obicei din beton armat, oțel sau lemn și sunt calculați pentru a suporta greutatea zidăriei sau a planșeului de deasupra. În construcțiile tradiționale, pot fi din lemn masiv, dar în cele moderne, buiandrugii prefabricați din beton armat sunt mai frecvenți datorită rezistenței și rapidității montajului.

Bulon

Definiție: Termen sinonim cu boltul, desemnând o tijă metalică filetantă folosită pentru fixarea componentelor.

Explicație: Bulonul este utilizat în aceleași contexte ca boltul, dar termenul este mai frecvent în limbajul tehnic românesc. Poate fi cu cap cilindric, hexagonal sau înecat și se combină cu piulițe pentru a crea îmbinări demontabile. Exemple includ bulonarea grinzilor metalice sau fixarea utilajelor pe fundații.

Buncăr

Definiție: Recipient mare utilizat pentru stocarea și distribuția controlată a materialelor granulare, cum ar fi nisipul, cimentul sau cerealele.

Explicație: În construcții, buncărele sunt folosite în stațiile de betoane pentru a depozita agregatele sau cimentul înainte de amestecare. Au o formă conică sau trapezoidală, cu o gură de descărcare în partea inferioară, și sunt fabricate din oțel sau beton. Capacitatea variază de la câțiva metri cubi la zeci de tone.